Muntii Bucegi
Muntii Bucegi sunt munti în lantul Carpati, marginiti la est de Valea Prahovei; sunt renumiti pentru numeroasele statiuni montane. Omul si Babele sunt doua formatiuni stâncoase celebre aflate în Bucegi. Vârful Omu din nordul masivului este cel mai înalt punct din muntii Bucegi, fiind al optulea vârf din România cu o altitudine de 2.505 m.
Caracterizare
Asezare si limite. Aceasta grupa montana se afla în extremitatea estica a sectorului Carpatilor Meridionali. La est sunt delimitati de Valea Prahovei, la vest de Valea Dîmbovitei, la nord de Depresiunea Brasov, iar la sud de Subcarpatii Curburii.
Relief. Grupa Muntilor Bucegi s-a format odata cu sectorul Carpatilor Meridionali si al întregului lant carpatic, în timpul orogenezei alpine care a tinut din Cretacic pâna la începutul Cuaternarului. Catena carpatica s-a definitivat în timpul Erei Neozoice, în urma ultimelor faze ale orogenezei alpine. Carpatii Meridionali, deci si grupa Bucegilor, au fost înaltati în bloc, cu cca 1000 m, la sfârsitul Neogenului si începutul Cuaternarului.
Calcarele si conglomeratele dau un pitoresc specific Bucegilor. Caracteristice sunt si cele trei etaje de platforme netede sau usor ondulate: platforma Borascu, cu pajisti alpine folosite vara pentru pasunatul oilor; platforma Râu este, mai neregulata ca nivelare; platforma Gornovita sau a Predealului, cu fânete si asezari omenesti permanente si sezoniere.
Grupa acestor munti cuprinde urmatoarele unitati fizico-geografice: M. Bucegi care au cea mai mare altitudine în Vf. Omu (2505 m); M. Leaota, cu altitudini de 2133 m în vârful cu acelasi nume; M. Piatra Craiului, cu maxima altitudine de 2238 în Vf. Omu (Baciului), cu aspectul unei creste alcatuita predominant din calcare; Magura Codlei (1292 m), în extremitatea vestica a Depresiunii Brasov. Din aceasta grupa fac parte si zonele depresionare: Culoarul Rucar-Bran, unde se afla pasul Giuvala (1240 m), situat între Piatra Craiului si M. Bucegi-Leaota; Culoarul Prahovei care formeaza limita estica a grupei.
Clima. Este tipic montana, cu temperaturi medii anuale de 2-6 OC, care, la peste 1800 m altitudine, au valori de 0-2OC, cu precipitatii abundente de 800-1200 mm, si chiar peste, la marile altitudini, cu vânturi puternice. Climatul alpin apare îndeosebi în Bucegi si Piatra Craiului, caracterizat prin temperaturi medii anuale sub 2OC, precipitatii cu valori foarte mici si vânturi extrem de puternice.
Apele. Reteaua hidrografica este alcatuita în principal din râurile Prahova, Ialomita, Dîmbovita si Bârsa. Lacurile sunt reprezentate de acumularile antropice, utilizate în scopuri hidroenergetice, amenajate pe cursul Ialomitei si pe cel al Dîmbovitei.
Vegetatia. Este dominata de paduri, care la rândul lor cuprind etajul fagului, care urca pâna la 1200 m, si etajul coniferelor, care urca pâna la limita superioara a paduri. Zona paduri este urmata de zona alpina, numita si “stepa rece”, dominata de pajisti, împestritate la partea inferioara cu tufisuri de enupar si jneapan sau alti arbusti pitici.
Fauna. În padurile de foioase fauna este reprezentata de mistret, iepure, lup, vulpe, pisica salbatica, alaturi de specii patrunse fie din silvostepa, cum este iepurele, fie din etajul coniferelor (caprioara, veverita). Padurile de munte sunt populate cu animale de interes cinegetic: urs, cerb, râs, apoi cocosul de munte si gainusa de alun, dintre pasari. În zona alpina apar capra neagra si acvila de munte. Apele reci de munte sunt populate cu pastrav, iar catre altitudini mijlocii apar cleanul si mreana.
Solurile. Sunt corelate cu roca si clima, precum si cu vegetatia. Solurile argiloiluviale (cenusii si brun-roscate), numite argiluvisoluri, apar în muntii nu prea înalti. În climatul racoros si umed apar solurile brune si brune acide, iar sub padurile de fag si rasinoase sunt solurile podzolice, sarace în humus. Etajarea se încheie cu solurile alpine brune acide, de climat rece, precipitatii abundente si vegetatie de pajiste.
Rezervatiile. Cuprind: rezervatia forestiera Sinaia, rezervatia floristica si faunistica Piatra Craiului si rezervatia de peisaj si de flora Bucegi.
Resursele naturale. Principalele resurse ale grupei le formeaza padurile de foioase si rasinoase, valorificate în industria de prelucrare a lemnului; pasunile si fânetele naturale favorizeaza cresterea bovinelor si a ovinelor. Potentialul hidroenergetic al Ialomitei si Dîmbovitei este valorificat în hidrocentrale.
Populatia. Masivitatea, altitudinile mari, fragmentarea redusa au influentat instalarea asezarilor stabile în culoarele de vale si în zona depresionara a culoarului Rucar-Bran. Fenomenele demografice influenteaza evolutia demografica a populatiei. Astfel natalitatea înregistreaza valori mijlocii, mortalitatea are valoarea medie pe tara, iar sporul natural este de –0,6% . Densitatea populatiei are valori mari în zonele depresionale si în culoarele de vale (peste 100 locuitori pe km2) si sub 25 locuitori pe km2 în celelalte zone.
Asezarile urbane. Orasele regiunii fac parte din categoria oraselor mici (sub 25000 locuitori), cum sunt: Busteni, Sinaia, Azuga si Predeal, acesta din urma fiind orasul aflat la cea mai mare altitudine din tara 1220 m .
Asezarile rurale. Satele, de marime mica (sub 500 locuitori) si mijlocie (între 500-1500 locuitori), sunt de tip risipit sau împrastiat, cu gospodariile despartite prin fânete si pasuni, cum sunt cele din platforma Banului, sau de tip adunat în bazinele depresionare.
Agricultura. Terenurile arabile sunt reduse si solurile au fertilitate redusa. Culturile sunt restrânse, mai ales pe versantii însoriti si în depresiuni; predomina cele de cartofi si porumb. Pasunile si fânetele au favorizat dezvoltarea cresteri bovinelor mai ales în arealele apartinând judetelor Arges si Brasov. Cresterea ovinelor, mai ales a celor din rasa turcana, are vechi traditii în satele branene si pe cursul superior al Prahovei. La Azuga este o unitate industriala de prelucrare a lânii si o fabrica de bere.
Industria. Industria energiei electrice este prezenta prin valorificarea potentialului hidroenergetic al Ialomitei si al Dîmbovitei. La Sinaia functioneaza o întreprindere de mecanica fina, la Busteni una din domeniul industriei celulozei si hârtiei, iar la Azuga o întreprindere pentru sticlarie.
Transporturile. Sunt prezente îndeosebi pe Valea Prahovei, pe care se afla instalate magistrala feroviara Bucuresti-Ploiesti-Brasov-Arad-Curtici si artera rutiera europeana E60 (Bucuresti-Ploiesti-Brasov-Târgu Mures-Cluj-Napoca-Oradea-Bors).
Turismul. Activitatea turistica s-a dezvoltat datorita potentialului ridicat oferit de Valea-Prahovei, abruptul Bucegilor si stâncile binecunoscute “Babele” si “Sfinxul”, carstul de pe Valea Ialomitei, Culoarul Rucar-Bran, masivul Piatra Craiului cu pestera si cheile Dâmbovicioarei, apoi statiunile climaterice Sinaia, Poiana Tapului, Busteni si Predeal.